Am murit ?

Hmm ….mda… inceput de postare cu HMMMM…. e clar… ceva nu-i in regula.

Defapt stiu si ce mi-e ciuda ca am murit dar nu fizic. Inca traiesc dar din inertie si datorita aerului care-l respir zilnic.
DA … AM MURIT si imi pare rau ca tot ce-am fost nu mai sunt.
Simt cum devin din ce in ce mai rece si mai imun la tot ce ma inconjoara. As putea sa spun ca am devenit egoist gandindu-ma doar la mine si inchizandu-ma intr-o camera cu 4 pereti ce macar nu imi fac nimic.
Sunt satul de tot: falistate, ipocrizie, prostie, indiferenta, minciuna si oameni lipsiti de orice scrupule cand vine vorba de interesul lor personal.
Cum sunt un Anti-Turma desigur ca am decis sa ma inchid in mine sa iau poker face-ul de rigoare si sa nu ma arat ca fiind unul din putinii ce nu urmeaza turma. Prefer sa fiu neutru, invizibil si trecut cu vedere.
DAR PANA CAND ? Era o vorba: Nu o fa prea prostul prea mult ca s-ar putea sa ramai asa… Ei bine in cazul meu nu se pune problema prostiei dar se punea cea a afisarii unei personalitati false care sa-mi ascunda ultima urma de omenie, personalitate si caracter pe care o am si sunt mandru de mine. Am devenit ceea ce sunt ca om pentru mine in primul rand dar uneori simti nevoia sa impartasesti cu cineva dar cu cine?
Astazi a fost prima oara cand am vazut o fotografie cu o zona a orasului meu pe care o ador si cand eram in tare mergeam foarte des acolo pentru a ma relaxa….Era linistea divina a muntilor, privelistea epica bucovineana alaturi de o persoana pe care o admir foarte mult. Am avut o senzatie placuta vazand prima oara fotografia dar apoi am avut o repulsie. O reactie aiurea la ceva ce imi place. Stiu e ciudat dar vreau o viata normala, vreau lucruri simple si normale in viata mea … nu cer imposibilul. La un moment dat ma intrebam: De ce nu eram si eu acolo cu ea? Motivul nu il stiu dar asta am simtit …vroiam sa fiu si eu in locul ala cu acea persoana. Fuck… ma pierd printre randuri cu toate ideile ce imi vin in minte acum, cu toate parerile de bine si de rau legate de mine si de viata mea.
Sarind de la un subiect la altul in tot amalgamul asta imi e ciuda ca pe zi ce trece devin din ce in ce mai imun la orice ma inconjoara si asta doar din lipsa de persoane care ar putea aprecia ceea ce vreau eu de la viata si ce simt pentru viata asta..
Am o stare extrem de calma si plina de nervozism in momentul asta si de asta o sa va para ciudat ca in timp ce scriam articolul asta ascultam urmatoarele doua piese iar pe una dadeam din cap ca un nebun iar pe cealalta o cantam din suflet. Horia…merci pentru superba piesa, de cate ori am ocazia te mentinonez in orice postare de pe FB sau de aici … Ne vedem in tara cand ajung

1. Skrillex – Died This Way

2. Horia Brenciu – Lucruri simple